Este necesar să renunţăm la spiritual şi material, pentru a simţi Divinul. Dar tot ce este măreţ în această viaţă se obţine printr-o muncă asiduă. Noi ne apropiem de Dumnezeu prin iubirea care nu depinde de nimic şi prin durere, prin ruperea de uman. Omul care nu doreşte să accepte durerea nu poate traversa situaţia de stres; el încearcă să perceapă Divinul prin alcool şi narcotice. S-ar părea atunci că durerea (chipurile) a trecut pe plan secundar, dar apoi durerea se întoarce cu o forţă dublă. În Caucaz există o zicală: „Trebuie să bei vin, dar vinul nu trebuie să te bea pe tine". Dependenţa puternică de alcool şi de narcotice se naşte atunci când omul încearcă prin aceasta să-și ridice buna dispoziţie. Atunci se naște dependența bruscă şi începe degradarea subită a omului. Doresc să subliniez încă o dată: realitatea Divină nu apare prin euforie alcoolică şi narcotică. Ea vine în momentul durerii și pierderii, când noi, indiferent de orice, păstrăm iubirea şi năzuinţa către Dumnezeu.

Sursa:
S N Lazarev Ghid de supravietuire (cartea numărul nouă).
Go [here] for the English version of this page.