Iubirea înseamnă armonie. Trecutul, prezentul, viitorul sunt obiecte ale dragostei. Omul trebuie să tindă către sinţământul de iubire în interiorul său şi atunci el nu va mai trebui să bea.

Situaţia care s-a creat acum în lume corespunde nivelului spiritual contemporan al omenirii. Se cheltuiesc tot mai mulţi bani pentru narcotice cât şi pentru lupta împotriva acestora, însă efectul dorit al acestei lupte este este foarte mic, iar folosirea narcoticelor pe scară largă câştigă tot mai mult teren. Este un efect al neînţelegerii faptului că nu împotriva narcoticelor trebuie dusă lupta, ci cu acea cauză care determină patima pentru folosirea acestora. Cauza o constituie nivelul scăzut al dragostei interioare a omenirii. Şi încă din cauza încălcării multor legi în oameni se va răci dragostea, s-a spus despre noi cu două mii de ani în urmă. Respingerea iubirii pentru Dumnezeu, respingerea simţămintelor divine faţă de părinţi şi de copii, faţă de sine şi de omul drag, faţă de natura nevie şi faţă de lumea ce ne înconjoară a devenit ceva cotidian în viaţa noastră. Toate aceste încălcări declanşează programul de distrugere a dragostei care are drept rezultat creşterea în cascadă a cruzimii pe care n-o poţi stinge cu alcool sau droguri. Pentru a ieşi din impasul crizei actuale şi a scăpa de plăgile sale, omenirea trebuie să înveţe din nou să iubească: pe Dumnezeu, Universul, oamenii, lumea înconjurătoare, trecutul, prezentul şi viitorul. Dumnezeu este Iubire. Unii cred că acest lucru e mai mult decât simplu: am spus că iubesc şi gata, am început să iubesc. Iubirea este o artă complicată care trebuie învăţată printr-un efort permanent.

Orice celulă a organismului nostru, pentru existenţa ei deplină, trebuie nu numai să funcţioneze neîncetat, dar şi să respecte regulile unităţii cu întreg organismul, altfel celula devine cancerigenă şi poate duce la distrugerea organismului din care face parte. Omul este o celulă a lumii. Sarcina lui este nu numai aceea de a-şi îndeplini funcţiile, dar să şi tindă neîncetat spre contactul şi unitatea cu Universul, spre iubirea faţă de Dumnezeu. Contactul nostru cu Divinul este determinat nu numai prin dorinţă şi credinţă, dar şi prin puritatea trupului şi a sufletului. Toţi avem contact cu Divinitatea, însă gradul acestuia este divers; cu cât omul este mai pur, cu atât este mai mare contactul.

Sursa:
S N Lazarev-Sistemul autoreglarii câmpurilor
Go [here] for the English version of this page.